Personal 24 Apr 2006 02:29 pm

LA FEL

23 ľ APRILIE 2006

Este multa durere in sufletul meu ca sa fiu judecata si disecata de niste straini.  Prieteni nu am, sunt doar niste id in lista mea de messenger. Sufletul meu e singur, nu e decat fata mea acolo, raza mea de lumina si speranta. Restul e doar minciuna, o masca grea pe care m-am saturat sa o port.  Astazi e zi sfanta, Pastele, prilej de bucurie, liniste, iubire fata de aproape si Isus.
M-am trezit si am lasat mesaj cu Hristos a inviat! la lista mea de messenger.  Unii mi-au raspuns, altii nu. Nu conteaza.
Am mancat un ou, ma uitam la el, era rosu, sange, durere, pentru noi sa fim mai buni, sa iubim.  Am plecat singura la cimitir. Vroiam sa aprind o lumanare la mormantul bunicului meu, sa aiba lumina acolo unde este. Ma uitam la crucea lui, imi venea sa o iau in brate, sa o sarut sa vorbesc cu ea. Am inceput sa plang. A murit in 1981, aveam 9 ani atunci, Doamne, daca il mai lasaiů
Am plecat apoi la mormantul nasei mele de botez, l-am gasit foarte greu, era parasit, nu mai venise nimeni de mult acolo, nu avea flori sau lumanari, crucea cazuse. Toata viata ei a facut numai bine, a fost un om remarcabil ,dar lumea uita. Mi-a fost rusine de mine, uit ca a fost si pentru mine un suflet bun. Am plecat acasa, la iesirea din cimitir am citit pe o cruce un epitaf :öUn pumn de cenusa si un nume pe o cruceö. Frumos, asta a-s vrea si eu sa fiu , un pumn de cenusa.
L-am sunat pe Rekinul meu scump, dar mi-a respins apelul, am uitat ca e Pastele, fiecare vrea sa fie cu familia lui nu sa asculte aberatiile nimanui.  Acasa Andreea plangea, el s-a suparat ca vreau sa plec si nu stau sa fac mancare. Nu a vrut sa mearga cu noi in parc, e obosit. Nu conteaza.  Am imbracat fata, am luat haleala pentru ea si am plecat in Herastrau.  Era multa lume in parc, m-am asezat pe o banca si am scris, Andreea dormea.
Trec copii cu parintii pe langa mine, ma uit la tatici , cata fericire pe fata lor.  Las capul in pamant si plang. Nu conteaza.
Am primit zilele astea un sms care m-a rascolit, nu stiu de la cine e dar banuiesc. Asteptam un semn de prietenie care pentru mine conta mult, dar sms zicea ca mi-a fost respinsa prietenia, din pacate nu o merit pentru ca il fac sa sufere intentionat. Are dreptate. Daca e cine cred eu, l-am gonit tocmai pentru ca ma doare. Atat spun.
Ma intorc acasa..patru peretiů.
Azi am fumat dupa 3 ani o tigare, simteam cum imi face rau dar parka asta vroiam sa imi otravesc creierul si plamanii, o mica anestezie .
Merg prin parc, a inflorit liliacul, castanii, e mijlocul primaverii, nu am chef de nimic. A-s vrea sa vin zilnic in parc, daca e frumos, sper sa reusesc.  Gabi m-a chemat la ea dar am refuzat-o. Si ea e singura, mi-ar fi facut mai mult rau sa o vad trista. Ca si mine, si ea poate avea pe oricine dar asa am ales.
Share and Enjoy:

Trackback This Post | Subscribe to the comments through RSS Feed

Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X