Monthly Archiveaprilie 2006



Personal &Religie 20 Apr 2006 02:52 am

PACATOSII

E noapte, dupa ora 12, nu mi-e somn si intru pe chat.Acolo poti fi oricine, orice.
Frumoasa, desteapta, virgina , bogata sau doar un nick.
Cine e la ora asta, sau in general. Cei care se plictisesc, sunt singuri, poate tristi, sau soti si sotii dorinici de o aventura extraconjugala.
Aaa uitam, si copii ca au vacanta.
Nu astept mult ca incep sa fiu asaltata de masculi, majoritatea dornici de sex.
Ma amuza, de fapt eu de ce sunt aici?
Din plictiseala, si din curiozitatea de a vedea reactia la provocari .Suna pervers .
Daca zici ca ai sot incep: de ce nu esti in pat, el unde e, daca ti-o pune bine etc.
Daca nu zici, ce pozitie iti place, daca o sugi, daca da cum, daca nu, ca nu sti ce pierzi si alte amanunte tehnice.
Pustii se lauda ce muschi au la limba,adultii ce ar rupe patul cu tine.
In sfarsit gasesc si un mascul cu creier, vorbim putin si ma intreaba ce lucrez, ii raspund ca de obicei, la o firma, femeie de sevici.
Imi spune ca se bucura ca m-a cunoscut si imi ureaza noapte buna.
Offf, barbatii astia, daca aveam faculte vedea diploma pe chat, sau ma lua de nevasta?
Pana la urma raman de vorba cu un pusti de 24 de ani, care pare totusi matur in gandire.
Si uite asa mi-se face iar scarba de chat, di de acesta mare gradinita mincinoasa numita Kappa.

Personal 18 Apr 2006 10:50 am

DOAR O ZI

Saptamana mare, saptamana patimilor .

Ale lui Isus nu ale noastre, noi suntem prea mici, prea umili.

Unii mai tin si post, spre curatire.

Dar nemancarea de carne nu ne face mai buni sufleteste, de acolo ar trebui sa incepem.

Spre rusinea mea nu am tinut niciodata post, mintea mea este prea perversa si ispite sunt multe.

Dar credinta o ai in suflet nu intr-o farfurie cu mancare sau intr-o cladire numita biserica.

De ce am atata ura?

Nu pe credinta, pe preoti care nu mai au har, fac totul majoritatea pentru bani.

In Bucuresti sigur asa este, la majoritatea bisericilor, taxe inexistente, si alte smecherii.

Am facut botezul fiicei mele, scurt taxa, zic bine dar vreau chitanta , spre mirarea popaciunii ca am avut nerusinarea sa cer asa ceva, imi raspunde ca nu se da chitanta ca e donatie, bine zic dar ai zis taxa.

Ma erervasem teribil, el la fel, si atunci i-am zis sa  scrie declaratie de mana ca a primit banii.

Se potriveste vorba aia la mine, ca nu sunt dusa la biserica.

A scris, dar ce zice ca sa scape de mine ca nu am molifta facuta ca sa intru la botez. Alta comedie zic.

Bineeee, sa o fac si pe asta

A doua zi vin la popa, altul ca e gradina mare, si ii spun ce vreau. Ma pune in genunchi pe jos si isi pune poalele in capul meu, incepe sa bolboroseasca ceva pe limba lui, se opreste si incepe sa faca ceva, incepe iar bolboroseala, cand ma uit la el, omul isi citea sms de pe mobil.

M-am ridicat, si am plecat, normal, nu i-am mai dat nimic.Oricum acum totul mi-se pare doar un spectacol fara regizor.

Ma gandesc ca daca a-s citi biblia a-s intelege ceva din toate astea, candva am citit-o, dar ma intreb oare Dumnezeu vrea asa ceva de la noi?

E autosugestie ca sa fim mai buni, mai docili sau doar o forma de manipulare a mintii umane.

Normal ca trebuie sa credem in ceva, in primul rand in noi, in forta noastra de a face bine, de a gandi lucid.

Inainte cand intram in biserica, poate unde eram mai mica, mai credeam in Mos Craciun, simteam cum sufletul mi-se umple de liniste , o caldura care credeam ca ma apropie de El.

Acum merg foarte rar, de sarbatorile religioase si atunci ca merge turma. Sunt foarte rea , stiu . Ce a-s vrea ? La slujba sa iasa maria sa Popa afara sa se apropie de oameni, sa poata sa fie atins, sa  cante maria sa Popa sa nu mai creda ca este doar la serviciu!!!

Daca vrem sa ascultam prin statie o ragaiala obosita stam acasa si ne punem un cd cu Manowar .

Personal 17 Apr 2006 02:00 pm

POVESTEA MEA 4

Astazi este Luni, incepe o noua saptamana din viata mea, se apropie Pastele si toata lumea se agita.

Vreau sa termin povestea mea.

In 2003 am hotarat ca vreau sa fiu mama.

Razand i-am spus lui ca de

maine

nu mai fumez si asa a fost,aveam o motivatie chiar daca fumam din cl a 9a .

Am inceput sa fiu atenta ce mananc sa am mai multa grija de mine, sa nu ma ingras.

Am ramas gravida dar dupa 2 luni am pierdut sarcina . Nu m-am dat batuta si dupa alte 2 luni am ramas iar. Era ceva nou, mi-era frica, eram fericita toate sentimentele ma napadeau.

Am schimbat 4 doctori, nici unu nu mi-se parea bun, zeci de analize, ecografii imi era frica sa si tusesc, am facut tratament sa duc sarcina cu bine pana la sfarsit.

Dupa 8 luni si o saptamana, a venit ea, minunea mea.

Am stiut din prima zi ca e fata, miroseam toate florile, parfumuri, ceea ce eu nu fac niciodata.

Accidentul lui s-a intamplat in ziua de sfantul Andrei , acesta dandu-i zile, de aceea am zis ca pe copilul meu o sa il cheme Andrei. A venit greu pe lume, dupa 14 ore lungi, poate unde mi-a urat soacra mea sa nasc pe gura, dar a meritat, a-si face-o de 100 de ori daca ar fi nevoie ptr ca e ceva minunat.

Eram mama, un sentiment de implinire de bucurie totala.

El era emotionat, ii era frica sa o ia in brate era foarte mica. Eu ma simteam rau nu puteam sa am grija de fata. Dupa o saptamana am venit amandoua acasa. Casa ei, deja o asteptau patutul, jucariile, cadita , tot, ii cumparasem absolut tot nu aveam nevoie de pomana nimanui, mi-au prins bine ca le aveam nu am crezut in superstitii.

El a avut grija de ea o luna, ma simteam rau, am avut o depresie foarte puternica, plangeam am vrut chiar sa ma sinucid. Noroc ca fata era pe biberon de cand am adus-o acasa si asa a supravietuit. Medicul meu a zis sa las prostiile razandu-mi in fata , ca nu am nimic.

Am reusit sa construim pe langa camera care o aveam  o bucatarie, o baie si un hol. E putin dar altii nu au nici atat.

Andreea mea are acum un an si noua luni, ca zodie e rac, foarte incapatanata, independenta si razgaiata de mine,dar foarte iubitoare cu cine o iubeste.

Parintii lui nu se inghesuie sa o viziteze. Am foarte multa ura stransa in mine, lacrimi care au secat, o durere muta pentru ca totusi sunt parintii lui.

Andreea simte cred,nu o iubeste pe mama lui, plange cand o vede, nu o invata nimeni e prea mica.

Tatal lui e un om bun dar rece si tacut.

Mama mea spune ca o iubeste dar nu se deranjeaza nici ea sa o arate. I-a zis sorei mele ca pentru sa stea cu fata mea e nevoie sa o stimulez financiarpropia bunica.Trist.

De aceea plec mai mult cu fata, sa nu ma mai umilesc la nimeni.

Am facut copil deoarece mi-am dorit enorm,nu din ambitie, sa imi dea lumea de pomana sau sa cersesc dragoste.

Eu am crescut fara tata nu vreau ca ea sa duca lipsa de ceva. Am facut-o cand am considerat ca am puterea financiara sa intretin un copil. Pe al 2 lea nu il mai fac, cand sunt 2 , sansele la educatie si la o viata mai buna se diminueaza.

Pentru ea suport in continuuare sa fiu umilita de toti, de socrii, de taticul ei care nu are timp aproape niciodata pentru noi, de mama mea care ne lasa sa stam in casa ei in care bag bani mereu dar nu vrea sa ne faca acte.

Ma consolez ca fata o sa creasca , o sa fim mereu impreuna si o sa ma iubeasca si nu o sa ma mai simt singura.

Fericirea o putem gasi si in lucrurile marunte, nu numai in bratele altcuiva.

Daca sti ca nu esti dorit nu mai insisti, cu fiecare respingere decazi in proprii ochi, si ajungi sa crezi ca poate chiar esti un gunoi si din acest motiv nu te vrea. Nu imi plang de mila, pot sa am orice barbat daca a-s vrea. Nu frumusetea impresioneaza un barbat intodeauna. Poti fi frumos si sufleteste, daca esti sincer, apreciezi omul de langa tine si il faci sa se simta iubit si dorit.

 

 

Personal 15 Apr 2006 11:46 pm

LA MULTI ANI!!!

Astazi sunt Floriile, zi sfanta de primavara.

Ca fiecare am si eu cateva flori drage.Dar cel mai drag este Rechinul meu scump.

De ce mi-e drag, pentru ca mai mereu ma enerveaza, nu este la fel ca mine si ptr asta cred ca ma incita, si ptr ca lupta cu fanatism obsesiv pentru dragostea lui ptr Kmy.

La multi ani!, sa fiti fericiti si sanatosi, caci restul vin singure.

Si dragul meu Cristi, sa ramai asa, sa nu te schimbi, pur, sa crezi in ceea ce faci, sa nu pleci ochii la rautatile vietii si poate EA te va vedea cum te vedem si noi muritorii de rand.

Si un condamnat merita o a doua sansa indiferent de gresala lui, sau motivatia ptr care a facut-o.

Ea nu o sa citeasca niciodata ce scriu eu, dar de ce sa nu fim mai buni cand putem.

Sunt clipe minunate care trec, timpul omoara tot,si magia dragostei se poate distruge.

Poate cand suntem copii nu gandim, dar amintirile placute nu le sterge nimic si nimeni.

Cum te gandesti si tu inapoi, sunt sigura ca si ea o face, si uneori regreta ce a pierdut.

Fiorul primului sarut, strazile pe care o tineai de mana, cum te uitai in ochii ei, caldura buzelor tale, tot.

Nu vreau sa te ranesc, doar sa iti dau putere si un pupic virtual si sa iti reamintesc ca NU ESTI SINGUR

 

Personal 15 Apr 2006 03:24 pm

POVESTEA MEA 3

Inca o zi.. macar e weekend si e mai lejer, timpul parca se scurge mai greu.
Am plecat de unde lucram amandoi la paza, undeva unde suntem platiti mai bine.
Minune mi-am terminat si eu liceul, dupa o vacanta de 10 ani, am luat si bacul,am invatat ptr el dar am si copiat.
Am facut si cursuri, poate ma mai desteptam, de engleza si pc, dar au fost doar bani aruncati pe geam.
Parintii lui m-au urat de la inceput, nu aveam facultate si castel, eram o tiganca care am pus mana pe baiatul lor inocent.
El era prins la mijloc si atunci si acum intre ura noastra reciproca.
Mama mea l-a placut la inceput caci mancam la gramada iar el dadea bani, dar a inceput sa comenteze ca el ca barbat mananca prea mult.
Asa am inceput sa devin sotie, gateam, spalam si incercam sa am o familie.
Am locuit impreuna fara acte pana in 2000. Intre timp camaruta am renovat-o si am luat strictul necesar unei casnici independente, din banii lui recunosc.
De copii nici nu se punea problema, deja eram sotie prea mult in viziunea mea, ca mama nu ma vedeam prea curand.
Nimeni nu ne ajuta. Familia mea era invidioasa ca ne descurcam si nu intindeam mana la pomana, ai lui la fel ptr ca nu ne-am mutat cu ei sa ne coordoneze viata.
In 2000 ne-am cununat. Ca doi boschetari , numai noi doi si doi martori.
Nu a fost nimic magic, in 5 minute doar mi-am schimbat numele.
Fara parinti sau prieteni alaturi, fara flori si bomboane, un buchet de mireasa pe care il cumparasem tot eu din piata.
Pana la urma nu e decat o hartie care iti da un statut in fata altora.
La o luna de la cununie ironia sortii era sa raman vaduva . El lucra la casa, cu un flex (multi habar nu au ce e ala ), acesta ricosandu-i in fata desfigurandu-l.
Greutatile din viata te fac sa realizezi valoarea celuilalt, ce inseamna ptr tine.
A fost un soc, nu puteam plange eram un robot inghetat de propia-mi frica. A doua zi am reusit sa plang, dupa ce fumasem mult.
Nu a venit la el decat o matusa si eu, i-am fost alaturi iar el a apreciat asta.La bine si la rau cum se zice. Gura ii fusese sfasiata si nu mai avea nas, noua ore cat durase operatia a fost doar reconstructie . Afara in accidente de genul asta te trimite la psiholog, aici dupa multi bani dati sa zici multumesc daca iti reda un chip uman.
Au trecut 6 ani de atunci, buni si rai.
 

Personal 14 Apr 2006 08:19 am

POVESTEA MEA 2

Nu mereu am timp si starea necesara ptr a scrie, dar imi reiau povestea.
Am stat in somaj perioada respectiva apoi mi-am cautat de munca.
Dar ce sa caut?
Nu stiam sa fac nimic.Era la moda prin ’96 sa fi bodyguard .
Mi-am zis , eu de ce nu?
Si asa am inceput un job de care habar nu aveam, aiurea doar ca era la moda.
Am stat 6 ani la paza , 6 ani morti din viata mea, plictisitori, dar pot spune ca au fost un pas inainte, devenisem buna in ceea ce faceam.
Viata mea…era la fel dupa o zi pe alta, o vesnica insiruire de barbati care treceau prin patul meu.
Pe unii i-am iubit, altii au fost ca metroul, au oprit si au plecat mai departe. Am iubit, am mai si suferit dupa ei, era normal.
Parintii mei? Deja mi-se rupea, aveam viata mea paralela, inchisa in mine, universul meu umil. Tata ne mai vizita jignindu-ne mereu, mama se chinuia sa tina singura o casa pe linia de plutire.
Mama, acum ca sunt si eu mama gandesc altfel, stiu ca nu am dreptul sa o judec, dar au fost momente cand am urat-o enorm.
A crescut singura 2 copii, unu de 1 an, cu mine era gravida nemairecasatorindu-se niciodata ptr ca eram fete.
Sora mea dintr-o viata la fel de aiurea ca a mea a reusit sa aiba 2 copii.
Noroc ca am avut exemplu ei si minte destula sa nu aduc un suflet nevinovat pe lume atunci
In ’97 mi-am cunoscut sotul, lucra cu mine la paza, ne-am imprietenit, fiecare neavand pe altcineva in momentul respectiv.
Locuiam si locuiesc in casa mamei mele unde aveam o camera mica din pamant.
Prietenia mea cu el a devenit mai mult si s-a mutat la mine.
De ce? Poate ma saturasem si vroiam stabil.
Eram pregatita? Nu stiu, privind inapoi nu cred.
De ce am facut-o? Pentru ca tineam la el, el la mine,ma acceptase stiind cum sunt, din disperare, si da , o pot spune acum si de foame.
Cu el stiam ca niciodata nu voi muri de foame si vom merge inainte ca o familie.
Fug, mai am treabaaaa, mai continuui mai incolo.

Personal 12 Apr 2006 10:20 am

POVESTEA MEA 1

Incerc sa imi gasesc timp ptr mine, sa imi adun gandurile.
In capul meu e o mare valmaseala, amintiri, sentimente,ura, furie nici eu nu mai stiu exact ce simt.
Nu ma jelesc, dar e o durere muta ca toate eforturile mele sunt in zadar si sunt doar o umbra pe care o poti ignora, jigni si umili.
Oricum nu ce ceva nou, cu umilinta am crescut si pot spune acum, zambind amar ca o am in sange.
Umilta de proprii parinti,de un tata care ne-a abandonat pe mine si pe sora mea de cand eram foarte mici, si de o mama care facea diferente fatise in cresterea noastra.
Mai tarziu in scoala de copii si invatatoare , ptr ca nu aveam tata iar mama mea nu se dreanja sa calce pe la scoala la sedinte sau sa dea cadouri la doamna invatatoare.
In adolescenta de colege deoarece nu aveam bani ptr nimicurile zilnice si haine sic.
Incercam sa nu ies in evidenta cu nimic, prezenta, invatatura,orice, pentru ca atunci consideram ca asa o sa ma vada si pe mine asa zisa mea familie si o sa imi accorde putina atentie.
Dar m-am inselat!
In liceu deja fumam si faceam parte din grupul rau famat al liceului format din ciori si chiulangi.
Nu eram buna la invatatura dar stiam sa joc bine barbut si cunosteam cinematografele si parcurile.
Acum rad, ma gandesc cand plecam cu gasca si mergeam in case aiurea, nu stiam unde, la cine, zaceam toti pe acolo pana se facea ora de plecat acasa.
Ma intalnesc cu foste colege si ne gandim impreuna cate puteam pati, nu ne era frica oricum era gasca noastra de dementi pe care un om normal o ocolea pe strada.
Cu ei ma simteam bine, eram eu nu trebuia sa ma prefac ca sunt mai buna,sau sa sper ca voi gasi afectiune.
Trase de par am facut 10 clase.Normal ca nu am luat treapta a 2 a cum era pe atunci.
Dar oricum nu interesa pe nimeni eam doar un obiect din decor uneori deranjant deoarece trebuia sa mai si mananc, de imbracat capatam de la sora mea mai mare.
M-am dus la o profesionala cu un profil derizoriu.
Mama a fost multumita ca nu am ramas acasa, imi dadeau aia un loc sigur de munca , si cel mai important, aveam bursa.
Cand am terminat-o m-am angajat intr-o scarba totala. Coseam pantofi, o meserie mizerabila si prost platita.
Am rezistat 5 ani acolo dupa care am plecat in somaj la cerere, in somaj luam mai multi bani decat leafa.
Mai scriu mai tarziu sa mai termin din treaba….
 

Personal 09 Apr 2006 07:35 am

FARA EI

Prietenii mei, bineinteles barbati considera ca sunt prea feminista .
Analizandu-ma mai bine cred ca au dreptate.
Uneori sunt rea cu ei…si ce daca!
Intreaba un barbat peste 40 de ani daca e fericit.
Din reflex iti va raspunde <Da>!
Are ani buni de casnicie, o familie reusita,copii frumosi, un job bun si casa lui.
Dar daca il intrebi <si in pat?>, o sa ia o pauza dupa care o sa zica <NU!>
Normal, o sa intrebi < De ce?>
Raspuns:<Pentru ca eu vreau mai mult!>
Dar ce vrem noi femeile nu conteaza.
Unele au ajuns sa faca sex doar din obligatie,fara pic de placere, daca am vrea un cantarit am merge la piata.
De ce sunt feminista….
Pentru ca multe merg inainte , greu, dar merg chiar daca nu cunosc directia.
Admir femeia singura, care a avut curajul sa aiba un copil pe care l-a dorit enorm.
Care nu a tinut cont de nimic, sau de cum o va judeca societatea.
Dar cine e societatea, o adunatura de bosorogi acrii, majoritatea intelectuali, barbati care nu suporta gandul ca un mascul poate fi doar material genetic,
si femei dependente de un El si cand fac pipi.
O sa spuneti ce exemplu va avea acel copil de la o mama singura .
Depinde de educatia primita, dar oricum va iesi Om deoarece va aprecia eforturile facute de mama lui ca sa il creasca,
si va sti sa discearna mai usor intre bine si rau decat un copil NORMAL.
Cum ar fi fara ei?….Mai bine ca am avea timp sa ne facem timp si pentru noi,sa ne bucuram de ce iubeam inainte sa facem singure, sa nu mai fim slugi de cele mai multe ori jignite din nimic.
   Rau..deoarece ne fac sa ne simtim femei, iubite, si ne da acel sentiment de siguranta , pe care daca am vrea am putea sa il dobandim si singure.
    Copiii….ii poti avea cu oricine daca ai posibilitatea materiala sa ii cresti.
    Ne aducem aminte cum e sa fi singur.Si ca femeie e greu dar si ca barbat.
    Ca barbat te gandesti ..viata, poti dormi in fiecare noapte in alt pat, femei, distractii..
    Sa vedem si partea trista, mereu in cautare de o partenera, uneori obosesc si ei de aceiasi vrajeala, pardon flirt, ca la balet isi studiaza gesturile sa nu o sperie, daca face sex din prima e curva, daca nu, nu o mai cauta ca el nu e prost sa munceasca ptr o proasta care nu il apreciaza.
    Ca femeie… vesnica frica de a fi respinsa , daca nu corespunzi, il studiezi sa vezi cam ce ii place, sa taci, sa faci conversatie..niciodata nu o sa stim.
    Mereu o sa te gandesti, maine o sa ma mai sune?
    Te uiti la majoritatea amicelor, au copii familii, zambesc superior catre tine chiar daca tu sti ca mai joaca si teatru, ca ele eu reusit si tu tot singura.
    In spate sti deja cuvantul magic<o ratata>, nu a fost in stare sa prosteasca pe unu sa o ia.
    Nu va grabiti, distrati-va mereu va fi un El si ptr voi.
    Apare cand deja nu mai sperati,si credeati ca e mai bine fara EL.
    Stiu sunt doar o gospodina plictisita, feminista si unii ar zice si nef….
                                                                                      Si culmea am si sot si copil!

Personal 08 Apr 2006 11:17 am

Mesaj pentru un prieten drag

Dragul meu , adevarul supara mereu.
Pacat ca nu deosebesti prietenii de jigodii.
Nu ai vrut sa asculti ce spun, asa ca iti scriu aici in speranta ca vei citi………
La 30 de ani, viata nu ar trebui sa fie roz, isi mai schimba nuanta .
Multi au realizat ceva pana acum.. dar nu e treaba mea, nu te judec.
Ce vrei tu de fapt?
Toate femeile fug de tine, faptul ca te autocompatimesti intruna nu ne prea atrage.
Si ca vrei sa variezi mereu.Nici o femeie nu vrea o simpla aventura, toate visam mai mult.
Si spre rusinea mea sa o rostesc tu cauti BABE sa le mananci de bani.
Ce inseamna BABA?
Orice femeie peste 40 de ani.Dragul meu, si acele femei au suflet, vor sa fie iubite chiar daca platesc.
Si tocmai pentru ca platesc!!!! vor sa fie respectate. Cunosti cuvantul?
Inseamna o vorba buna, sa fie complimentate, chiar daca nu esti sincer, plimbate, cautate nu doar cand vrei tu.
Barbati…pute lumea.. unii chiar frumosi.. si care au facut din sex o arta nu un mijloc de trai.
Incearca sa gandesti ca o femeie, sa cunosti femeia si pe urma sa o judeci sau sa o faci curva cand te respinge .
Poate nu te ridici la nivelul lor.
Iertare stiu ca te vei supara pe mine dragul meu Octavian!
 
 

Personal 08 Apr 2006 10:18 am

Sictir

Nu am chef de nimic, afara ploua, nu poti iesi in parc , aceiasi plictiseala ..
Ramane bucuria de a citi.

« Pagina precedentăPagina următoare »


Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X