Monthly Archiveaugust 2006



Personal 31 Aug 2006 11:15 pm

La drum…

Am gasit un medic bun in sfarsit la Obregia, bun profesionist .
Am prins incredere si sper sa imi gasesc calmul si sa fie bine. O sa ma internez cu ea in spital o saptamana ca sa o poata observa mai mult timp nu 5 min in cabinet si abia atunci o sa ii puna un diagnostic corect. Am inceput un tratament, doar stimulator nu corector, proteine care ajuta creierul, nu prea le vrea Andreea dar nu e dupa ea, am vrajit -o in cele din urma.Simt ca o sa fie bine, am pe cineva drag care imi da echilibrul necesar si incredere in mine ( nu zambi), asa ca sper ca totul o sa fie k.
Cristi mi-e dor de tine, nu fi bestie si raspunde nu imi mai respinge apelul.

Personal 30 Aug 2006 01:31 pm

Pasi mici

Imi place ploaia, mai ales vara cand simti cum ies aburi din asfalt.
Cand eram pustoaica pandeam ploaia, ma descaltam si mergeam desculta, era placuta senzatia de asfalt incins si baltoace reci. Am o fobie legata de apa, real imi place, in vis ma tem de ea, visez de multe ori ca ma inec, ma sufoc si ma trezesc foarte agitata.
Ma uit pe geam, nu imi arde de nimic, ma gandesc poate prea mult la viata mea.
Sper sa gasesc un doctor bun care sa imi placa, sa o poate ajuta pe Andreea. Zilnic merg cu ea la doctor, am fost la trei doctori azi il vad pe al patrulea, unii au rabdare si isi fac meseria cu drag. Nu am pregatirea necesara dar fiecare pacient trebuie tratat altfel, nu doar medicatia poate ajuta, o vorba buna rostita din suflet face mai mult decat un pumn de pastile.
Neuropsihiatria ma depaseste, am intalnit un medic, femeie, are cred in jur de 35 de ani si parea un bun profesionist. Metoda ei de lucru cu un copil in varsta de 2 ani a fost sa urle cat o tineau plamanii, sa ii strige numele in continuu si sa bata din picior, ulterior cand Andreea s-a speriat a inceput sa planga, o zgaltaie si ii spune ca ea este sefa si sa se uite la ea. I-a dat un servetel sa isi stearga nasul si nereusind a aruncat servetelul jos, ” medicul ” incepand sa o loveasca peste maini ca sa il ia de jos.
Nu am rezistat si am iesit din cabinet , dupa mine la cateva minute a iesit si sotul meu care asistase la toata scena, i-am zis sa imi scoata fata afara din cabinet ca sa nu intru eu sa matur pe jos cu “doctor”-ita, a scos-o asistenta care ma auzise ce am zis.
Andreea e o fire sensibila nu suporta tipetele, a fost normala reactia ei de a plange, se invinetise si pana acasa tot ofta de mi-se rupea sufletul.Daca as continuua cu acea “doctor”-ita i-as face rau voluntar, nu vreau sa o dau in epilepsie ptr o idioata.
Nu neg ca ar avea o problema, dar diagnosticul de autism la varsta de 2 ani este foarte relativ. Multe din simptomele autismului Andreea nu le are, nu este violenta, pe cine place ii arata afectiune, ii captez atentia greu dar are jucari pe care le prefera, are foarte multa energie.
In sufletul meu simt ca este un retard usor, nu este negatie, ea este foarte dependenta de mine, situatia ei actuala este mai mult din vina mea, am avut o depresie post natala care in timp s-a agravat. Ca sa devina ea un copil normal trebuie sa imi revin eu ca sa am rabdare si putere sa lucrez cu ea.
Este foarte greu sa te lupti singura, sa ai servici, casa, smotru, nu mai vorbesc de bani, si un taty care a mers de 3 ori cu mine si a obosit si e plictisit. Dupa parerea lui trebuia sa raman la dr cea isterica, plecand din cabinet l-am facut de ras.

Personal 28 Aug 2006 06:49 am

IAR LUNI

E ora 6, am baut cafeaua in curte ca sa pot fuma, e frig mi-au inghetat picioarele si in aer miroase a inceput de toamna. Lunile astea de vara parca au zburat, prea pline si obositoare, concediu nu am avut si toata oboseala se resimte.
Am avut un weekend frumos, Sambata a fost vremea nasoala nu am stat mult cu Andreea afara, si- a facut de joaca prin casa cu un lego , Duminica am plecat la Zoo, ea a dormit mai mult, nu pierdea cam nimic, cand s-a trezit i-am aratat leul, care saracul tot se jelea, de foame poate sau din cauza unui taran idiot care ii baga o sticla din plastic prin gard. Ma gandeam ca sunt unele persoane care le-ar sta mai bine dupa un gard izolati, in libertatate nu se pot integra in societate.
Oricum nu a fost decat o iesire la aer, sau la fumul de la 5 gratare cu mici care umpluse aerul. Ne-am intors prin Voluntari , imi spalam ochii pe vilele la oamenii saraci care au muncit mult mai mult ca mine. Nu ii invidiez, cata curatenie fac menajerele… sau cat impozit pe casa si teren platesc saracii..
M-am intors in marele meu castel format dintr-o camera, aerul conditionat facuse o temperatura respirabila si am tras un somn lunggggggggg.
Andreea nu a vrut sa doarma ca asa ca am exilat-o la masa-mare la telenovele , poate vb spaniola daca romana nu o incanta…. si mai trecu un weekend.
 

Personal 25 Aug 2006 05:58 am

Liniste

Devin un robot.
Sunt la servici sau merg pe strada, nu ma mai gandesc la nimic, nu ma mai atinge nimc. Poti sa treci pe langa mine sa imi vorbesti , chiar sa ma scuipi sau jignesti nu ma mai deranjeaza nimic.Inainte ma uitam in jurul meu, imi spalam ochii cu lucruri frumoase, acum imi pun mp3 la maxim, imi aprind o tigare, chiar le sudez uneori  si merg ca un robot.
La servici imi fac treaba si ma ascund pe undeva, imi iau o cafea, fumez in continuu si ziua trece.
Telefonul ma mentine pe linia de plutire, si cei doi oameni din viata mea care stiu prin ce trec. Sotul meu nu imi mai reproseaza ca fumez, sau ca imi pierd timpul cu amicul meu, l-am intrebat daca vrea sa renunt la a doua persoana din viata mea , raspunsul a fost nu.
Compenseaza partiile care nu le are el, si mai ales ne iubeste sincer pe mine si pe Andreea.
Andreea are 16 kg si 90 cm, dezvoltata ca un copil de 4 ani cum a zis pediatra.
Vine sa o pup, se lipeste de mine si ma tine de gat, cand era mai mica fugea, ii plac oamenii cu parul lung, se apropie de ei si ii mangaie pe cap, nu ii plac oamenii cu ochelari, batrani si acrii, ii simte si nu se apropie de ei.
Taty in ultimul timp a stat mai mult cu ea acasa, s-au atasat unu de altu, se joaca impreuna si il ia in brate mereu, e campioana la sarit patutul, se ridica in picioare in carut cand nu te astepti si e atrasa de cosurile de gunoi din parc, in ele mereu e ceva de joaca, o sticla de suc sau o punguta colorata .
Stau la servici cu gandul la ea, mi-se face dor de ea, ma gandesc ce face in clipa respectiva si sun acasa, am pozele ei si le pun pe pc, daca mi-as permite financiar as renunta la munca ca sa stau cu ea.
Mi-am dorit-o mult, am facut tratament sa tin sarcina, de la 4 luni de sarcina am stat acasa, toti au zis ca ce imi trebuie copil, mama mea ca sunt batrana ca am 32, soacra ca doar nenorocitii mai fac copii pe vremurile astea dar nu mi-a pasat, nu a fost egoism, simteam in mine ca va fi cel mai minunat lucru care  o sa mi-se intample in toata viata mea, si nu am gresit. Mi-am zis ca toata dragostea mea va fi a ei, ce nu am avut eu va avea ea, chit ca eu nu voi manca sau voi fi luxoasa ei nu ii va lipsi nimic. Va avea un tata si o mama care o va iubi, o capilarie frumoasa, o sansa sa invete daca o sa doreasca.
Se joaca si alearga toata ziua, e foarte energica nu poti tine ritmul cu ea, nu vorbeste deloc, e fericita in lumea ei si nu vreau sa o fortez cu nimic.Voi continua sa fac ca si pana acum totul ptr ea, o sa merg la toti doctorii care mi-se recomanda, o sa fiu tare si sanatoasa ca sa lupt in continuare, timpul le rezolva pe toate stiu asta, si Dumnezeu e bun chiar daca eu nu merit.
Lumea ei frumoasa si linistita plina de toata dragostea mea se numeste autism

Personal 20 Aug 2006 06:34 am

Pacatul din mine

Uneori ma simt foarte singura, chiar daca as vorbi nu ma asculta nimeni.
Totusi ma simt bine doar eu cu mine si gandurile mele, asa nu ma contrazice nimeni si nu mai sunt cicalitoare.
Pentru ca sunt obosita transmit starea mea la toti, stiu ca nu sunt ok, parca si Andreea simte ceva, il prefera pe taty sa se joace cu ea, simt ca ma evita, sper sa gresesc.
Nu sunt obsedata , am un gol in suflet foarte mare, nici eu nu stiu ce ar putea sa il umple, am incercat nu e negativism,e doar o depresie bazata pe indiferenta la problemele mele a celorlalti.
De la Cioran citire : rabdarea cu demnitate a singuratatii si parasirii de catre ceilalti
O baba ma trimite la biserica, cica ajuta, poate…daca crezi sau e doar autosugestie , credinta e in suflet nu in peretii unei cladiri.
Pentru ca sunt pacatoasa nu ma regasesc zicea ea, m-a parasit Dumnezeu.
Nu cred, il am in suflet, m-au parasit altii, si eu pe ei ca asa e viata, pacatoasa stiu ca sunt.
O fi cineva perfect?
Ma gandesc la pacatele capitale:mndria, zgrcenia, pofta trupeasc?, invidia, l?comia, mnia ?i lenea.
Sunt doar un om, le am pe toate, mandria din prostie , nu am motive, poate doar fiimea, in rest am o viata de kkt, nu e motiv de fala.
Zgarcenia.. da aici pot spune ca stau bine, sa nu imi ceri bani, decat daca te iubesc iti dau, in rest nu am .
Pofta trupesca.. am o stare permanenta de excitare psihica, nu fizic cat din creier, provoaca-ma si nu mai scapi de mine, cred ca asa demonstrez ca sunt vie(nu fac struguri).
Invidia.. daca o am o tin in mine, nu o afisez, dar sunt invidioasa pe capacitatea intelectuala a altui om, nu pe chestii materiale, alea sunt doar tarana.
Lacomia.. la mancare, nu adun chestii inutile doar de dragul de a umple casa.
Mania.. “rea esti”, o sa numar odata de cate ori mi-se spune pe zi, la firea mea o pot trece la defecte.
Lenea.. niciodata nu am stiut ce este, sclava Isaura scrie pe mine.
Cineva zicea ca e un pacat si dragostea cu sila. Egoismul de a tine pe cineva langa tine doar ca sa iti umple viata si nu a fi patul rece.
Pentru motivatia ca ti-a mancat “n” ani din viata nu ii dai drumu, sa simta ca trieste si ca e fericit.Un copil, amintiri, sentimente moarte nu leg la infinit, sa iti impui dorinta ta si sexul mecanic sa sti ca dai din cur doar din obligatie si zambesti la neamuri si prieteni amabil.
Undeva exista un om care are nevoie de tine, vrea sa stie ce simti, ce gandesti, sa iti auda respiratia cand dormi.
Avem dreptul sa fim fericiti, viata e de kkt, scurta, doar cand dam de un necaz realizam cat timp l-am pierdut inutil fara fericire.

Personal 18 Aug 2006 09:34 am

Uraaaa

Vine weekendul, o sa dormmm, macar sper.
La cat de cald se anunta o sa zac ca o meduza in pat, imi pornesc aerul conditonat si o sa incerc sa ignor tot smotrul care ma asteapta sa il fac. Nu o sa fiu receptiva decat pentru Andreea, taty sa se descurce singur ca nu e infirm.
Multumesc celor care au inventat mezelurile, gainilor ca fac oua, rosiilor ca exista si uite asa nu mai fac unele femei vara mancare.
M-am cam invatat plimbareata, seara ies in parc aproape zilnic cu fata, fumez in turbare si imi golesc creierul pentru o noua zi stresanta de munca.
Andreea se bucura si ea de iesirile noastre, merge din ce in ce mai bine, alearga dupa roleri, umbla in cosurile de gunoi din parc si linge topoganele. Stie ca nu are voie, mai intai zambeste si se uita la mine.
As pleca undeva in weekend, doar noi doua, daca aveam carnet nu ma mai milogeam de nimeni. Mi-e teama sa conduc, nu cred ca m-as descurca in aglomeratie , plus ca as merge cu capul scos pe geam sa ii pot injura pe toti, e valabil si in cazul meu faza cu “pizda la volan”.
Am suparat multa lume in ultimul timp, nu imi pot deschide sufletul cu toate problemele mele la oricine, Cristi nu am nimic cu tine personal doar ca de cate ori as fi vorbit cu tine imi ziceai 2 vorbe si dispareai, te asalta toata lumea ta din mess.
Mi-e dor sa zac o zi intreaga pe mess, sa vb cu ceata mea de labagii( cum zice Cristi), sa injur pe chat si sa treaca timpul.

Personal 16 Aug 2006 06:08 am

Dor de duca

Ma lupt singura sa tarasc un vapor numit casnicie, e greu, aproape scufundat, ruginit de atatia ani, il mentin cu greu pe linia de plutire.
Efortul este doar al meu, ptr el nu este nici o problema, viata este roz, isi face micile placeri personale si este linistit, o fi calm englezesc … o fi nesimtire…
Ma vait de oboseala, daca atributiile din casa ar fi impartite poate nu ar mai fi asa greu, ma duc la munca, piata, mai fac ce e de facut in casa si plec si cu fata in parc.
Uneori cedez ca si aseara, imi zic ca stau 5 minute in pat si adorm cu orele, nu ma ajuta nici vitaminele, sa ma scol la 5,30 si sa ma culc la 12.30 sau chiar ora 1 mi-e greu.
Mi-e dor sa zac in bratele cuiva, sa adorm acolo si sa ma fac mica de tot, sa stie cineva ca sunt si eu acolo in pat, ca nu sunt moarta doar ptr ca respir, sa stie ca menajera a obosit, ca, contabila nu stie cum sa mai intinda banii, ca sclava si-ar lua concediu .
Mi-as lua fata si a-si pleca doar noi 2, nu am bani ca unde ar fi, exista un loc magic in Ardeal, acolo as fi binevenita oricand, e o casa batraneasca cum mai exista doar la Muzeul Satului , cu livezi de meri , dealuri verzi cat vezi cu ochii, e de basm.
Si saptamana trecuta Dinu ma chema acolo, Doamne ce as pleca.
Dar menajera nu poate sa isi ia liber, la servici nu pot sa lipsesc, si nu am bani.
Ma chinuie o intrebare, ce s-ar face toti daca eu mor?
Fericiti cred ca e raspunsul.
 

Personal 12 Aug 2006 11:57 pm

PITICII MEI LA CREIER

Am o stare de kkt, e normal doar e weekend.
Prietenii mei sunt prea ocupati sau au neveste geloase, nu am cu cine sa omor timpul.
Am avut o zi frumoasa, am fost aproape de Andreea, a fost foarte fericita ca am dus-o in Herastrau . Mi-a placut dar nu stiu ori m-am tampit ori oboseala e devina, parca eram in tren, nu am nici o imagine din parc in creier.
Ma gandesc la o colega care vrea sa ii fiu martora la divort , nu stiu ce sa fac, are 2 copii, 2 fetite f scumpe.
Nu pot sti ce e in casa ei, suntem doar colege, stiu doar ce zicea ea, si oricum nu ar conta cuvantul meu, sotul ei e avocat.
Poate candva o sa se impace, nu vreau sa contribui la nefericirea nimanui. Toti gresim, sta in noi puterea de a ierta. Si femeile uita uneori sa fie bune, inchid ochii la ce simt ei, eu ma uit la sotul meu, stiu ca nu e fericit, si nu prea vad de ce ar fi, nu ofer prea multe.
Ca sa divortez eu ca ex inseamna sa rup  trei vieti, sa o iau de la 0 si eu si el, un copil debusolat, si mi de amintiri care ne vor macina.
Amintirile, sentimentele, anii care au trecut e tot ce leaga oamenii, bucuriile vin si trec ca si suparariile, ma simt ca un robot, muncesc ca sa supravietuiesc, mananc ca sa nu mor, ma fut ca sa pastrez aparente, parca oboseala mi-a omorat sufletul. Fumez din ce in ce mai mult, o iau iar razna, nimeni nu ma poate multumi sau contrazice, la anii mei ar trebui sa stiu ca perfectiunea nu exista, ca nu o pot cere dar nici oferi.
Sa fac singura tot, sa merg pe varfuri pe o sarma prea subitire ptr greutatea mea, nu cred ca mai impresionez pe cineva daca sunt buna sau rea.
Cad in delasare si nesimtire, o fi depresie sau doar lene, imi doresc un somn de 100 de ani, in viata asta nu e realizabil, nu pot sa stiu ca Andreea are nevoie de mine si eu dorm, am reusit performanta sa inchid ochii si sa adorm la sevici pe scaun cu ochii in calculator.
 
 

Personal 11 Aug 2006 12:54 pm

TALMES BALMES

Mi-e dor de persoane de care nu mai stiu nimic dar au ramas in mintea si sufletul meu, sunt oameni buni dar ca un tren doar au trecut prin viata mea, pe unii nu i-am vazut nicidata, pe altii da dar nu mai stiu nimic de ei. De Laurentiu, Cristi, Octavian, si multi altii la care uneori imi mai ramane gandul.Pe toti i-am considerat prieteni si asa vor ramane.Am o stare proasta , foarte multa oboseala acumulata, stres de la munca, ieri am fost cu Andreea la doctor, nu avea nimic dar am considerat ca un control nu strica.
Am reusit sa imi fac draci, o vad ca si pe mine, o judec ca pe o persoana matura nu reusesc sa cobor la nivelul ei. Mi-e greu sunt mereu f obosita, am 34 de ani si nu mai am destula rabdare cu ea, mi-o doresc sa o am dar nu pot, citesc chestii de specilalitate dar parca m-am tampit nu le asimilez deloc. Bogdan, cred ca ajutorul tau mi-ar fi de folos daca aiavea timp sa mai vb uneori.
Pentru un copil mereu ai sentimentul de neputinta, ca nu faci totul, ca poti mai mult, ca nu esti un superparinte.
Am vazut-o pe Andreea un copil mai special, ca si mine cu o lume a ei, ca zodie rac un om incapatanat , care se bucura de micul ei univers interior.Am gresit sau poate nu, doctorul ei a zis ca e bolnava, m-a durut si m-am simtit ca o nemernica ca nu am sesizat singura.
Diagnostic : sindromul hiperkinetic
Ma gandeam la tara cand zaceau copii cu curul in noroi mai sesiza cineva daca au sindromuri?Nu sunt idioata, am evoluat dar 100 de medici si 100 de diagnosticuri care nu sunt identice la aceiasi persoana, care ar face si ADN-ul la basina doar sa isi ia ei spaga de rigoare. Nu sunt furioasa pe medici in general, unii au toata stima mea dar cum poti pune un diagnostic la un copil de 2 ani doar ptr faptul ca nu vorbeste. Sunt sute de cazuri, care nu sunt nici autisti si nu au nici cine stie ce boala.Poate nu au nimic interesant de spus..Am intrat pe site-uri sa vad simptomele bolii, sunt varza, pe nici un site nue la fel, dar au efectul de a te ingrozi, ca nu se adapteaza in societate, ca se da cu capul de pereti, isi musca mainile si pe copii cu care au contact, si alte simptome.Andreea se joaca cu alti copii, nu musca, doar ca nu vorbeste, se uita mult la tv dar daca ii dai alta ocupatie nu se mai uita, reusesti sa ii captezi atentia cu ceva nou mereu.Mi-a zis doctorul sa nu o mai las deloc la tv, un idiot, majoritatea sunt multi mai destepti tocmai tv, vad mai multe lucruri decat ar vedea in mod normal, invata o limba straina mult mai usor si cuvinte noi.Ma consider responsabila, asa ca o sa ma duc cu ea la psihiatrie , sa demonstrez ca poate ma insel eu, sau doctorul , vom vedea.

Personal 09 Aug 2006 12:40 am

GO TO WORK

Ma chinui sa scriu de cateva zile un text in blog. Acasa zace sotul meu pe calc, care acum e in concediu si nu cred ca il mai dezlipesc de pe scaun prea curand.
La servici am mult de alergat, si un sef simpatic dar in sinea lui o mare jigodie, mai sunt si jigodii sexi.El e obisnuit cu o ceata de babe pupincuriste, invatate sa pupe in cur pana albesc, care se adreseaza cu ” da sefu”, si plecaciunea sa fie ca la biserica, fruntea la podea.
Eu nu practic sportul asta, am avut tupeul sa il contrazic, i-am si desenat, orgoliul lui a fost cam ciufulit, dar mi-a dat in final dreptate, 1-0.
Lucrez la o companie romano-franceza sau franceza-romana, dracu mai stie, nu ne fut francezii ci romanii care le tremura scaunele sub cur, s-a dus vremea cand cu un sapat de vie te trecea mesterul prezent o luna.
Fosta sefa e cu mine in birou, foarte amabila acum, cica suntem “colege”, ne mangaiem pe burta, si ne lingem farfuriile impreuna.
De la mine nu a primit nimic, nici macar cuvantul “sefuta” cum o lingeau fetele in cur.
Nu ma sufera, ca majoritatea de fapt, fac doar umbra in birou, frec netul la greu, mananc ca vaca, nu tin regim ce fetili care acasa dorm cu capul in frigider, mereu ma roaga sa nu mai mananc in fata lor, zambesc, si raspund ca eu am 300 de euro sa fac o lipo, asa ca mananc cat vreau.
Ieri seful se interesa daca sunt casatorita, poate spera si el o muie pe sub birou, l-a dezamagit ce a aflat, fraier nu stia ca daca o speli e ca noua.
Azi i-am udat florile, nu ca ma mananca ceva, mi-a multumit si a zambit zicand ca si florile ar trebui sa imi multumeasca.Ieftin dar simpatic.
Am o greata de un colectiv de babe, toata ziua frec netul, calaresc telefonul, si dispar prin toata cladirea de 5 etaje.Eeee, dar mai si muncesc, in medie cam o ora pe zi, dar la ce salariu de kkt am e suficient.
Maine imi vin francezii din concediu, or avea 3 coaie?
Au zugravit , curatenie generala , ne-au rugat sa ne imbracam decent, sa fumam mai putin, si cica sa mai si muncim.Se poate, ma gandeam sa nu imi iau chiloti, dar nu ar sesiza nimeni, asa ca ma duc in continuare tot fara sutien , poate isi planteaza seful palmieri .

Pagina următoare »


Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X