Personal 28 Oct 2006 08:35 pm

PTR NIMENI

Again Sambata.
Azi parca as fi fugit de net, toti care stiam ca sunt acolo doar imi faceau rau.
Am si eu perioadele mele proaste, ma simt singura, vreau ceva ce nici eu nu stiu ce.
Reprosuri , intrebari perioade de tacere in care gandurile mele raman goale.
Mereu… la ce te gandesti?
La nimic, doar incerc sa imi golesc creierul poate si sufletul.
De ce te-ai schimbat?
Am facut-o?
Nu stiu, poate inconstient totul devine rutina, nu plictiseala.
Cand te gandesti la un om nu poti fi plictisit de el, e parte din viata ta.
Chiar si pentru o zi sau pentru o viata.
Unii mi-au dat sperante, apoi le-au ucis din nepasare, nu cred ca au pus si suflet, doar al meu suflet a fost o marioneta, poate una urata caci nu a impresionat.
Nu ceream nimic, sau poate ceream ce ei nu puteau da, nu se simteau maturi sa zica NU POT.
Unii au tacut brusc, doar cu nu e vina ta esti un om minunat, altii au zis ca e vina mea caci visez.
Da, visez atat am vise, e rau, e bine, nu mai stiu.
Un om la 34 de ani ar trebui sa aiba mai multa stabilitate emotionala, eu nu o am, sau am mintea prea prastie.
Imi zice..vreau sa te vad fericita,… si eu vreau dar nu intelegi ca nu ai puterea sa fiu non stop?
Sunt .. fractiuni de timp.. ai simtit dar iar ma pierd.
Iarta-ma omule esti o raza de lumina in viata mea, dar rece nu incalzesti un loc gol care sta mereu in umbra.
Share and Enjoy:

Trackback This Post | Subscribe to the comments through RSS Feed

Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X