Monthly Archivefebruarie 2007



Personal 28 Feb 2007 11:46 pm

PREA TARZIU

E aproape 12..
Ma simt aiurea, nu stiu de ce, irosita, cu o viata irosita, cu regrete, privesc inapoi si ma intreb puteam mai mult?
Ce am..un copil minunat, in rest nimic, nu bat campii ca nu te duci cu ele in groapa.
Poate sunt doar o femeie normala, ptr zilele mele, visez prea mult cred.
Ce regret?
Ca nu am invatat cand trebuia, sa fi facut o facultate , dar ceva care sa imi doresc mult, nu sa am o diploma si sa raman tot o idioata.
Mi-ar fi placut cred sa fiu medic veterinar , asa puteam fi aproape de animale sa le ajut si sa vad mirajul vietii, sa simti ca faci cu ceva util.
Sau sa scriu, sa merg pe strada sa vad lucrurile marunte ce umplu o zi, o viata, daca a murit sinceritatea, daca mai exista oameni care iti intind o mana.
De ce suntem rai?
Din ingnoranta, nu ne punem in locul celuilalt, din lipsa de cultura cred, vorbesc cu multi oameni, am remarcat ca un om care se respecta pe el te respecta si pe tine, nu datorita facultatiilor pe care le are, ci oamenilor cu care intra in contact, poate multi il pupa si pe el in cur, dar majoritatea il respecta sincer, si deci la randul lui ofera acelasi lucru.
Mai impliniti, mai fericiti, uneori ma gandesc la un caine care se alinta de cate o persoana pe strada, asa astept uneori bunatate sau respect, o vorba buna, o incurajare , nici eu nu stiu de ce.
Majoritatea idiotiilor zic ca nu le am in casa, nu doar casa este o viata, nu doar familia iti umple sufletul, ramane senzatia ca uneori ai vrea sa iei ce iti este foarte drag si sa fugi.
Unde?
Nicaieri doar in adancul sufletului tau unde acolo sigur este plin de iubire.

Personal 27 Feb 2007 09:04 pm

VREAU SI EUUU

O exista si varianta masculina de cerceaf?
Sa nu sforaie, sa nu se intinda tot patul, sa ii poti trage oricand un vant de primavara..
Raceala din mine se urca le putinul creieer pe care il mai am.

Personal 23 Feb 2007 03:40 pm

ACASA

Parca mi-am cobit-o, ziceam ca as dormi, acum pana miercuri tot sa dorm.
Zac in pat super racita, a mea e mai cool ca e cu sinuzita , nu pot fuma si asta ma seaca, nu pot manca ptr ca culmea nu mi-e foame, ma umflu de pastile , chestia najpa e ca e raceala cu leapsa, sa vedem cui i-o cedez, sper ca nu lui Andreea, nu as da-o la nimeni, nici la fata nici lui taty sa il am in pat, si asa dorm aiurea, raman doar eu si cateaua, pe ea nu o gonesc tine de cald si nu se viruseaza de la mine.
Poza e ca sa imi treaca pofta de mancare..

Personal 22 Feb 2007 09:50 pm

NO COMENT

DIALOG CU UN "OM DE BINE"
korina Catrinel: nu caut nimic si nu am nevoie de nimic
vladimir ionescu : corina
vladimir ionescu: vreau sa itifiu unprieten
vladimir ionescu: nuamant
korina Catrinel: k
vladimir ionescu: si vreau sa tefac maifeminina
korina Catrinel: nice try
vladimir ionescu: sa iti cresti fica ca pe o adevarata scumpete
vladimir ionescu: nu sa o duci inmediul tau
vladimir ionescu: noapte buna
korina Catrinel: bati campii
korina Catrinel: pa
vladimir ionescu: eanu vede nimic bunla tine
vladimir ionescu: decat cuvinte
korina Catrinel: nu vb in numele nimanui
vladimir ionescu: eftine si jargoane vechi
vladimir ionescu: ascultamalasama un pic sa iti tinmorala
vladimir ionescu: noapte bunadraga mea
korina Catrinel: educati copii tai
vladimir ionescu: te sarut dulce
vladimir ionescu: pa pa
korina Catrinel: am 35 de ani
vladimir ionescu: sa dea dumnezeusa iasa ca ai mei
vladimir ionescu: pa pa
MORALA:
-MAI BINE LASAM IN MORTII MASII MESSENGERUL INCHIS!

Personal 20 Feb 2007 07:06 pm

IN MY MIND

Azi am facut un gest pe care trebuia sa il fac mai demult, am dezinstalat yahoo.
Aveam in mess cateva persoane, nu era stufos ca la altii, dar majoritatea "prietenilor"mei sunt setati pe invizibil, stiam ca sunt dar nu isi incarcau ziua si cu un buna adresat mie.
Nu conteaza sau cum nu ii place cuiva, "lasa".
Erau id-uri, oameni adunati de pe chaturi care in timp au devenit amici, ptr unii eram si eu tot un id, ptr altii eram una care zace mereu pe net fiind laptopul pe masa deschis, cat sunt acasa mai mereu.
O sa incerc sa imi fac ordine in cap, am o perioada mai agitata, si la munca si acasa, o fi stresul, creierii mei zbuciumati, poate aflu intr-un final.
Un domn amabil mi-a facut un compliment, ca sunt o tarfa care se fute pe un pumn de maruntis.
Asa o fi.. ma gandeam cum ar trebui sa arate o tarfa.. esentiala este frumusetea fizica, desteapta, cu studii superioare si ceva banii.
Ma uitam in portofelul meu, aveam cam 150 de mi vechi, pe strada ma gandeam ce as putea lua mai intai de ei, sa iau la fata, sa gatesc pentru noi, le-am impacat pe amandoua, de la arabi am luat un kg de carne tocata de oaie(putea fi si de caine ca tot o luam), ca era 65 de mi vechi kg, si la fata iaurt si 2 banane.
Gandul imi zbura la Elena, la cat de greu ii e si ei cu toate,intretinerea, sa supravietuiasca si restul darilor lunare.
Revin la complimentul meu, deci in portofel cam intuneric, port o pereche de blugi de la second hand, eu ma simt bine in ei, nu ma intereseaza ca la munca rad doamnele de mine, ii spal, nu sunt rupti deci sunt k, toale deci nu detin ca sa ma pot prezenta undeva, si la inmormantare la soacra-mea tot in blugii aia am fost.
Mai mereu am cate o geaca aiurita pe mine prea subtire ptr vremea asta, adidasii, sacul in spate si castile pe urechi, asa o arata o tarfa?…
Ma uitam la mainile mele care de multe ori mi-e rusine sa ma tin de bara in tramvai, sunt vesnic crapate de la detergentul cu care ii spal lui Andreea biberoanele, indiferent cu ce crema as da pe maini.
De coafour nu ma prea lovesc, am parul scurt din comoditate ca sa ma pot usca repede, frumoasa nu sunt, desteapta nici atat, studii am doar liceul deci nu prea am aptitudini de tarfa, poate ca depinde si locatia unde prestezi, nu peste tot se cere miss.
Da sunt tarfa, ma bucur cand cineva imi ofera pentru fata mea bani, cateva banane sau 2 sticle de tedi.
Poate ca ar trebui sa fiu si mai tarfa, asa nu m-as mai gandi la ziua de maine, la leafa urmatoare, cu ce platesc tot, ce mancam, creditele si toate care parca le am in creieer.
Supravietuim, si stiu ca nu sunt singura, sunt si gandurile unor barbati, si ei se gandesc cum sa intretina o familie, sa alerge toata tara ca sa faca bani, se intorc mereu acasa unde sunt doar aia care aduc banii.
Ma consider capul familiei mele, daca eu nu ma zbat copilul meu nu are ce sa manance, am sot, are si el salariu, poate sunt eu prea pretentioasa si cer prea mult de la viata.
Uitam si banuiesc ca o tarfa este si fericita.. eu nu.
 
 

Personal 19 Feb 2007 06:09 am

LUNI

Afara e un frig de mori,
Eu am un sef al dracu
……………………………………….
Nu e bine ca suna a poezie, deci politica firmei este FUMATI AFARA IN CURTE!!
Bleahhhh!!
As pune si eu picioarele pe  birou, castile pe urechi, poate si in film daca nu ar fi camerele pe mine ca zici ca muncesc la puscarie sau la ambasada , si as savura placerea unui joint(cum zic baietii mei).
Chestia e ca in timp ar arata cam asa si biroul meu….

Personal 18 Feb 2007 08:37 am

DOAR PENTRU CRISTI

Incerc sa ma trezesc, in ultimele zile as dormi din ce in ce mai mult.
Urasc frigul de afara, speram sa pot iesi cu Andreea pe afara, am zacut ca 2 plosnite la caldura singura bucurie fiind televizorul.
Am intrat intr-o perioada cam statica, nimic nou, nimic care sa imi incite neuronul, cum zice Cristi ceva care sa ma faca sa pun si eu status WAAW, ca el.
Zilele astea ma gandeam la el, mai am un pic si fac un an de blog, datorita lui scriu aici ca mi-a dat microbul, a inceput totul din joaca deoarece imi placea cum scrie el, toate textele lui aveau incarcatura emotionala, as vrea sa le reciteasca sa vada ce simtea sau ce fraier era poate.
Nu era fraier ca iubea, ci ca nu alesese persoana potrivita, tot ce facea ptr ea, numai din cate stiu eu dar pentru ea era tot un kkt.
Mi-ar place sa il intreb peste 10ani cand poate va avea o familie ce a gasit femeia de langa el la el, de ce domnisoara respectiva il gasea doar un kkt. O putoare as putea sa il numesc si eu, ptr ca isi umple timpul doar ca sa nu faca o facultate desi zace in ea non stop. M-ai face foarte fericita daca as sti ca te-ai reinscris la cursuri, candva imi promisesei ca o faci. Si sti de ce, ptr ca peste 10 ani sa stiu ca esti omul care(scuze), te poti pisa pe toti care nu au crezut in tine, si stiu ca mama ta ar fi cel mai fericit om din lume, chiar daca nu prea te duci acasa, sti cat de mult te asteapta, si ea si prajiturile alea cu care ma disperai, sau bunica care bate clopotele de fericire cand ajungi tu la ea la tara.
Ce pot sa zic..MULTUMESC, ca ai aparut in viata mea cand eram foarte trista, ca am gasit in tine un prieten desi ai doar 24 de ani, ca esti un om bun , ramai asa, pacat ca esti in Iasi, uneori as sta mai mult de vorba cu tine, sper sa incercam sa vb mai mult nu doar aici.
Si sa scri mereu la fel de frumos si sincer:
http://cristiantudosa.blogspot.com
 

Personal 16 Feb 2007 10:55 pm

GANDURI AIUREA

Sunt curioasa cati se mai casatoresc din generatia tanara din dragoste, fara nici un interes material.
Sa o iei de la lingura, sa reusesti sa iti cumperi o casa fara ajutorul parintiilor, doar dintr-un job sa zicem mediu din Romania.
Concubinajul chiar devine un statut social, copii au si ei drepturi ca dintr-o casnicie legala, pana si parintii se resemneaza si mai spera caci  candva copilul lor o sa aiba o familie si nu o sa ii mai faca de "ras".
De obicei mamele sunt mai disperate, isi doresc nepoti , un ginere sau o nora cu care sa se laude la cunostinte, "ca si copilul lor" dar in realitate doar un motiv de certuri si reprosuri.
Motivul este ca nimic nu e prea bun pentru odrasla noastra, speram ca se vor realiza candva si o sa aprecieze toate stradaniile noastre de a-l face om.
Studiile ajuta in viata dar educatia il defineste, cei sapte ani de acasa care modeleaza caracterul, il invata sa respecte valorile, oamenii apropiati, bunurile altora
Tot mai multi prieteni din prietenii mei divorteaza , cei mai multi cu peste 10 ani de casnicie, dupa multe realizari impreuna, vise  si amintiri placute sau mai putin placute.
Nu se mai inteleg, nu mai comunica fiecare incearca sa faca casnicia sa merga dar in ciuda eforturilor lor totul este in zadar.
Copiii stau si privesc cum ei se cearta zilnic, dorm in camere separate, nu mai mananca impreuna, weekendurile fiind doar un nou prilej de scandal.
Au luat decizia asta spre binele lor, au sters tot ce a fost parca cu buretele, au uitat ce i-a atras la inceput la celalalt partener, nu mai au rabdare sa ofere noi sanse casniciei.
Intr-un fel ii apreciez, curajul lor, puterea de a incepe o noua viata cu mai multe responsabilitati, intr-o casa noua poate, langa un alt om.
Datorita copiilor parca niciodata nu o sa te simti divortat, mereu o sa existe un motiv care sa il aduca in fosta casa, nevoia de a mai trece o cearta doar ca sa ii simta vocea si a se simti iar parte din familie.
Este ca senzatia cand ti-se taie o mana si parca tot o mai simti o perioada.
Motivele divortului, ca el nu face mai nimic si ea face tot, ca el a devenit un nesimtit, dar mereu cam totul incepe de la lipsa sexului in cuplu.
Intodeauna unul o sa aiba un apetit mai mare, altul o sa fie mai obosit, plictisit fara chef de nimic.
Te simti ca cu calator in propria-ti viata, te sui, mergi cateva statii bune, mai privesti si pe geam ca iti clatesti ochii, daca ai noroc nu te prinde nasul, sa te dea jos prea devreme dar pana la urma cobori, ferict poate sau doar multumit de o calatorie placuta.
 

Personal 11 Feb 2007 04:05 pm

…..

Azi o parte din sufletul meu a murit, stiam ca o sa ma doara dar nu asa de mult.
Soacra mea s-a stins din viata, pacat caci nu avea decat 65 de ani, in sufletul ei era o femeie foarte buna, rea de gura ca si mine, am urat-o recunosc, dar era mama lui si cel mai important bunica copilului meu.
Speram ca sa mai traiasca ca Andreea sa inteleaga cine e, sa o tina de mana si sa plece impreuna la plimbare. De multe ori am plans din cauza ei, stiu ca nu imi dorea raul, si eu am fost rea cu ea, stiam ca vrea sa vada fata dar nu o lasam, poate unde stiam ca Andreea se sperie de ea si nu vroiam sa o faca sa planga inutil.
Boala ii terminase creierul, anul trecut inca mai era sanatoasa, atunci venea cu sacosele pline, imi dadea bani sa ii iau la fata ce aveam nevoie.
Nu m-a placut pe mine dar pe fata stiu ca o iubea, era singura ei nepoata , in spital nu ne mai recunostea dar intreba de Andreea, singura ei farama de creier ramasese la ce ii iera ei drag.
Am dus-o sa o vada, zapacita de fiimea a urlat de plans, nu a vrut sa intre in spital,acasa alalltaieri am incercat din nou sa o duc sa o vada, era prea tarziu era in coma profunda, doar un corp inert care isi dadea ultima suflare.
Noi nu stam cu ei, l-a asteptat pe sotul meu sa ajunga azi de dimineata la ea si s-a stins in bratele lui in timp ce el vb cu mine la telefon.
E un sentiment de neputinta, stiu ca nu am facut tot ce se putea ptr ea, mi-a fost asa de greu sa o imbrac moarta, mi-se rupea sufletul, m-am abtinut sa nu plang, trebuia sa ii dau putere sotului meu sa reziste la tot ce va urma.
Imi amintesc clipele placute, cum a vazut-o prima oara pe Andreea, ce emotionata era, la capul patului in care a murit este o poza a ei cu fata in brate, astept sa creasca fata sa ii spun ce bunica minunata a avut si cat de mult a iubit-o.

Personal 10 Feb 2007 08:41 pm

TOT II IUBIM

Azi am avut o discutie cu cineva..era vorba despre alcool, atunci mi-am amintit de perioada cand mergeam cu fata la spitalul Ghe Marinescu.
Acolo in curte era ALCOOLICII ANONIMI.
Treceam pe langa cladirea aceea, era cald afara si multi erau in curte pe banci, ma uitam la fetele lor, toti erau tristi, atunci ma intrebam daca din proprie vointa se afla acolo, daca au realizat ca au o problema si daca sistemul nostru sanitar de kkt chiar face ceva ptr ei.
Societatea in nici un caz, ii blamam, ii ocolim pe strada, dar niciodata nu ne punem in locul lor. Ce motive au de au gasit refugiul in alcool, poate o fac de mult, au avut drept exemplu un membru al familiei, o casnicie nefericita,un necaz peste care nu a putut trece, boala, depresia sau n motive.
Nu le caut o scuza, doar incerc sa ii inteleg,
Un barbat daca o face e ceva normal, este semn de masculinitate, unii nu sunt violenti, se distreaza, se binedispun si se culca, altii scot fiara si omul pe care nu am vrea niciodata sa il cunoastem, de aici pana la violenta in familie este doar un pas.
Pentru o femeie este trist daca o face, se considera semn de slabiciune, parca nu ar bea la fel..poate nu in aceiasi cantitate sau la fel de multe grade.
Incepe incet, gradatia poftei, o vedem, pare mai relaxata, mai vesela, poate si cu mai mult chef de sex, nu ii numaram paharele la inceput, zilele trec, sticlele se inmultesc si ele.
De unde stiu?
Sora mea este casatorita cu un om care consuma ca suna mai frumos, bun consumator de altfel, o deranja la inceput, acum consuma impreuna.
Ce pierd?
Respectul nostru, al copiiilor lor care le este scarba cand incep sa se certe, ma uit la ea, nu este urata, dar bautura o transfigureaza, o simti ca miroase, ca nu mai  are nimic feminin sau demnitate..
Ma doare, i-am zis-o, nu recunoaste ca are o problema, ca multi de altfel,si viata merge inainte, in cazul lor doar copiii sufera, si propriul lor organism, in alte cazuri o sotie isi asteapta sotul cu frica, un sot care viseaza sa fie fericit saruta doar o cutie de bere..
Nimeni nu este perfect..nici eu ..deci nu judec, o viata avem.

Pagina următoare »


Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X