Monthly Archiveiunie 2007



Personal 30 Iun 2007 09:56 pm

UNDE PASII SE PIERD

Acolo unde m-as duce sa imi pierd pasii in nisip si visele in mare si sa mananc mult laudata ciorba cu tarhon si afumatura facuta de Soni.
 
 
 
 
 
 
 

Personal 30 Iun 2007 03:44 pm

VIATA CA O RECLAMA

"Cum privesti tu batranetea" O reclama la un sistem de pensii privat mi-a atras atentia, am inceput sa ma  gandesc…nu la o pensie suplimentara ci la varsta a treia perioada de care cei mai multi nu scapa.
Ne nastem si murim singuri..ne crestem copiii care isi urmeaza viata lor si ajungem tot singuri, poate alaturi de o persoana candva draga care iti devine in timp doar vecin de suferinta.
Ii ignoram pe strada pe batrani, uneori ii ocolim ca pe bolnavii incurabili de teama ca ne vedem in ei pe noi insine.
Nu ii iubesc nici eu, devin rai din lipsuri si greutati care ii doboara, ii inteleg, la orice varsta viata a devenit o lupta de supravietuire.
Sunt slabi, fiecare are povestea lui, am asculta-o daca ar fi timp dar stiu ca neputinta de a-i ajuta ne impiedica, nu e mandrie sau ignoranta pentru ca si ei sunt ai nostri.
Lipsa iubirii. pierdera respectului de sine, sufletul imbatraneste si el, bucuria de a avea o reteta compensata, frica ca maine poti dormi pe strada, toate sunt lucruri care te distrug, incet dar sigur.
As fi ipocrita daca as spune ca nu mi-e frica de batranete, nu de neputinta, ci de viata care va urma, daca o sa ajung candva sa fiu bunica, daca o sa aiba cine sa imi faca un ceai, cam multi daca.
Ma intreb cum e mai bine sa fi o jigodie toata viata cu copiii tai sau sa le oferi tot, sa simti ca sunt fericiti chiar daca asta inseamna sacrificii .
Cunosc destule cazuri in care mamele au fost jigodii si copiii le ajuta si si le respecta mai mult decat o fac eu cu mama mea, si mame care au oferit tot si nu primesc macar un telefon de la copii.
O sa incerc doar sa fiu mai buna, cu mine, sa ma iubesc mai mult si cu oamenii care doresc sa aiba loc in sufletul meu.
Viata nu se masoara in filele rupte din calendar, ci prin numarul lucrurilor bune pe care le faci in fiecare zi.
Tinerii sunt sclavii visurilor, batranii servitorii regretelor. (N.Iorga)
(In poza sunt doi oameni minunati care au doi nepoti superminunati, multumesc Flo)

Personal 28 Iun 2007 08:45 pm

O ALTA ZI

Azi am fost happy.
Un om drag mi-a inseninat ziua stie ce inseamna ptr mine si il apreciez.
Mi-am tras o noua freza nr 1 de care acum nu prea sunt mandra, si ca sa fiu in tandem am tuns-o si pe fiimea.
Macar pe ea nu o intreaba nimeni cand a iesit de la puscarie.
Mamaie a comentat ca o rad babele  in parc cand se duce cu ea dar mi-se rupe, nu babele imi da sa manac.Oricum ea comenteaza din orice doar scapa sa nu mai stea cu fiimea.As fi dus-o la gradi dar nu o primesc pentru ca nu vb nu mananca decat ce vrea muschii ei si nu se kaka la oala, nu am vazut nici un adult sa linga farfuria sau sa se kace pe el, deci candva in secolul asta le va face si ea, cu vb da, si eu ma oftic dar totusi cred ca inca nu are nimic interesant de spus, ma  striga cand vrea ea si zice apa la baie ca sa zaca cu orele prin cada.
Nu aveam sanse sa o inscriu erau 20 pe loc ca la facultate si spaga  mergea pana la 4 milioane.
Asa ca mai sta un an cu mama mea acasa, sa nu credeti ca e mai bine, deja sta cu ea de aproape un an si nu a invatat nimic iar taxa pe care o percepe mamaie este de 2 milioane, de mama mama dar foamea e mare .
Al doilea copil nu il mai fac nu imi permite bugetul si sincer cred ca din masturbat nu ramai gravida, sotul fiind prea obosit.
Am obosit sa il schimb si nici nu mai incerc ma bucur de libertatea de a gandi singura si a realiza ca si tacerea uneori e buna nu doar de aur.
 

Personal 27 Iun 2007 08:46 pm

PTR MINE

PARADOXUL ZILELOR NOASTRE
OCTAVIAN PALER
 
"Paradoxul vremurilor noastre n istorie este ca avem:
cladiri mai mari, dar suflete mai mici;
autostrazi mai largi, dar minti mai nguste.
Cheltuim mai mult, dar avem mai putin;
cumparam mai mult, dar ne bucuram mai putin.
Avem case mai mari, dar familii mai mici,
Avem mai multe accesorii, dar mai putin timp;
avem mai multe functii, dar mai putina minte,
mai multe cunostinte, dar mai putina judecata;
mai multi experti si totusi mai multe probleme,
mai multa medicina, dar mai putina sanatate.
Bem prea mult, fumam prea mult,
Cheltuim prea nesabuit,
Rdem prea putin,
Conducem prea repede,
Ne enervam prea tare,
Ne culcam prea trziu, ne sculam prea obositi,
Citim prea putin, ne uitam prea mult la televizor si
ne rugam prea rar.
Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.
Vorbim prea mult, iubim prea rar si urm prea des.
Am nvatat cum sa ne cstigam existenta, dar nu cum sa
ne facem o viata,
Am adaugat ani vietii si nu viata anilor.
Am ajuns pna la luna si napoi, dar avem probleme
cnd trebuie sa traversam strada sa facem cunostinta
cu un vecin.
Am cucerit spatiul cosmic, dar nu si pe cel interior.
Am facut lucruri mai mari, dar nu si mai bune.
Am curatat aerul, dar am poluat solul.
Am cucerit atomul, dar nu si prejudecatile noastre.
Scriem mai mult, dar nvatam mai putin.
Planuim mai multe, dar realizam mai putine.
Am nvatat sa ne grabim, dar nu si sa asteptam.
Am construit mai multe calculatoare: sa detina mai
multe informatii, sa produca mai multe copii ca
niciodata, dar comunicam din ce n ce mai
putin.
Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei
ncete; oamenilor mari si caracterelor meschine;
profiturilor rapide si relatiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile n care avem doua venituri, dar
mai multe divorturi,
Case mai frumoase, dar camine destramate.
Acestea sunt vremurile n care avem excursii rapide,
scutece de unica folosinta ,
moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte,
corpuri supraponderale si pastile care ti induc orice
stare, de la bucurie, la liniste si la moarte.
Sunt niste vremuri n care sunt prea multe vitrine,
dar nimic n interior.
Vremuri n care tehnologia ti poate aduce aceasta
scrisoare si n care
poti decide
fie sa mpartasesti acest punct de vedere,
fie sa stergi aceste randuri.
Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite,
Pentru ca nu vor fi lnga tine o eternitate.
Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te
veneraza, pentru ca acel copil va creste curnd si va
pleca de lnga tine.
Aminteste-ti sa-l mbratisezi cu dragoste pe cel de
lnga tine pentru ca aceasta este singura comoara pe
care o poti oferi cu inima si nu te
costa
nimic.
Aminteste-ti sa spui "TE IUBESC" partenerului si
persoanelor pe care le ndragesti, dar mai ales sa o
spui din inima.
O sarutare si o mbratisare vor alina durerea atunci
cnd sunt sincere.
Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mna si sa
pretuiesti acel moment pentru ca ntr-o zi acea
persoana nu va mai fi lnga tine.
ai.
timp sa mpartasesti gndurile pretioase pe care le
Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti
timp sa mpartasesti gndurile pretioase pe care le
ai.

Personal 26 Iun 2007 09:09 pm

LUMINA

Inod momentele sa dea o zi plina, adun clipele sa umplu viata si sufletul.
Uneori nodurile se mai desfac si revin la realitate, privesc ce mi-a umplut o zi, timp mort, fara momente placute viata unui robot obosit.
Caldura da dementa la unii, la mine dementa vine din viata de kkt pe care o duc, chinuiala de a supravietui, astept ca toti colegii sa isi ia pe rand concediu de odihna , atunci ma voi ingropa in munca si mai mult si nu voi mai avea timp sa ma gandesc la nimic.
Privesc o poza care imi lumineaza monitorul si acasa si la munca, vad sufletul care ma face sa merg inainte, imi zambeste dulce si atunci stiu ca ea e tot ce ma mentine pe linia de plutire, stiu pentru ce mai traiesc.
 
 

Personal 22 Iun 2007 08:52 pm

ACASA

Ar trebui sa fie locul in care ne simtim bine si ne intoarcem dupa o zi de munca.
Sau locul unde ne este sufletul, pentru mine este acasa doar ca ma intorc la fiica mea restul sunt doar pereti, uneori prea reci sau prea duri, cuvintele mele se lovesc de ei, daca nu ar fi mobila s-ar auzi ecoul, asa cineva mi-ar raspunde.
Pentru ca de cele mai multe ori nu mi-se raspunde am invatat sa tac, multi ma mai intreaba la ce ma gandesc… la nimic, vorbesc cu mine.
Daca Andreea ar vorbi linistea s-ar sparge.
Poate ca din tacerea mea a luat un exemplu, simte linistea din mine si a ales-o si ea, in rest sunt destul de sociabila, si la munca si cu rarii mei prieteni.
In ultimul timp nu am mai simtit nevoia sa scriu, nu aveam ce, totul merge inainte, viata,timpul se scurge, eu imbatranesc, Andreea creste.
Caldura imi da o stare de oboseala psihica, as spune ca astept concediul dar as minti, ma simt bine acolo, sunt pionul din jocul cuiva, un rol infim dar care ma ajuta sa supravietuiesc.
Nu visez "vacante de vis", mi-au murit majoritatea viselor, nu le visez pentru ca stiu ca niciodata nu o sa mi-le permit, un vis indepartat este ca fiica mea sa vada marea.
Eu pana la varsta de 22 de ani nu vazusem marea niciodata, nu eram invidioasa, era ca o vedere de departe pe care doar o admiri si te bucuri ca exista.
Acasa ar insemna un loc plin de bucurie, de dragoste si apreciere , sa vina acea relaxare in care simti ca te topesti, sa dormi in bratele cuiva drag si sa sti ca toate bucuriile si necazurile se impart.
In rest ma otravesc cu niste pastile de slabit, cele mai nocive care exista dar macar dau rezultate si spre bucuria lui Stoik mi-am luat pisic, e asa de mic de il hranim cu pipeta, sper sa nu dea coltul, si iar un weekend de kkt in care ne ferim privirile si incercam sa nu ne deranjam prea mult.
 


Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X